Pola Illéry (1909-1993) sau despre latura seducătoare a curajului

În al treilea  episod al serialului Arhetipuri feminine reinterpretate, mă bucur de prezența femeilor extraordinare ale României și vă voi demonstra că oricând o figură emblematică a trecutului poate deveni modelul oricăreia dintre noi. În frumoasa nebunie a lumii noastre e necesar să te însoțești cu o muză.

Anii ’20-’30 sunt pentru mine o imensă sursă de inspirație. Nu doar în modă găsesc elemente din care să pornesc construcții de tipare, ci și în tipare ale vremii mi-am întâlnit muze și chiar modele de business. Așa am pornit Idelier Concept Store, pânza albă pe care au expus designeri din toate domeniile, artiști plastici, am avut seri de muzică și teatru.

Perioada anilor ʼ20-ʼ30 e foarte generoasă în toate domeniile și nu e de mirare că multe femei s-au remarcat în branșele care abia începeau să se formeze. La asta se adaugă și un mare chef de viață, de dans și de jazz, cu minimum de ornamente, ca să nu încurce, cu linii epurate, reduse la esență și geometrie abstractă. E momentul zero al femeilor care cer drepturi egale cu bărbații, ceea ce are și acum urmări. E vremea afirmării lor ca avocate, aviatoare, medici, scriitoare premiate și artiste care provoacă drame printre bărbații care încep să piardă și imaginea de provideri.

Iată destule motive pentru care și colecția mea este inspirată de mai multe femei contemporane epocii, dar care au plecat din România și au devenit “prima care…” în alte țări. De data asta vorbim despre o actriță, nu puteam sa ratez domeniul ;).

Cunoscută pentru rolurile de femeie fatală, actrița și cântăreața de origine română Pola Illéry a apărut în filme mute și în filmele de început ale cinematografiei cu sunet.

Fotografii © Alex Gâlmeanu, Model Andreea Badea

S-a născut ca Paula Iliescu la Corabia, fiind cunoscută și sub numele de Paula I. Gibson. Illéry a apărut în câteva filme franceze realizate în anii 1920 – 1930, mai ales în filmul lui René Clair, Sub acoperișurile din Paris (1930) și în Parada Paramount, versiunea în limba română a Paramount on Parade (1930), realizat la Paris. Se crede că a apărut pentru ultima dată în filme în anul 1938.

Întâlnirea cu tomnaticul, dar virilul ei amant Constantin Brâncuși are loc în atelierul lui, însă Pola Illéry se căsătorește cu maiorul american Charles Grenier în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Se mută cu el în Statele Unite, luându-și cetățenia americană în 1946, dar căsătoria durează doar câteva luni, înainte ca el să fie ucis într-un accident. Ea se recăsătorește mai târziu cu Jim Gibson, iar cuplul se mută în Palos Verdes, unde Illéry trăiește pentru tot restul vieții sale.

Partea care-mi place cel mai mult când încep o colecție sau un proiect este documentarea. Sunt momentele în care începe visarea și, dacă nu sunt atentă, risc un burnout înainte de predare. Sunt momentele din care scot personajul, îl îmbrac și îl pun în scenă. Pola Illery a fost una dintre primele actrițe românce, dar și ultima divă a filmului mut. Așa că și ținuta în care mi-am imaginat-o are un început și un sfârșit, straturi și texturi, bune pentru un tango, pentru un umăr dezgolit pe canapea sau cascadorii peste prăpăstii, așa cum și-a început cariera. Citind un material în care se descrie această fază a carierei sale, n-am putut să nu-mi amintesc cum am sărit și eu de pe epava din Vama Veche, doar că nu m-a filmat nimeni…

Pola Illéry pare conștientă de propriul succes, dar și că l-a construit pe profesionalism. Se consideră frumoasă atât cât să petreacă 24 ore/zi în oglindă, examinându-se. Aș spune că era atentă la detalii, din dorința de a ieși în evidență. Rochiile suprapuse amintesc de linia androgină a epocii, dar dramatismul l-am obținut din combinațiile de texturi și decolteul care arată atât cât trebuie prin transparență. În mișcare, panourile rochiilor lasă să se vadă tot atât cât trebuie din picioare. Atât cât e nevoie ca emoția pe care n-o cenzurează când vine vorba de țara ei să mă facă să mă gândesc că e genul care respectă tradițiile și nu-i place să epateze.

Mi-am imaginat desigur o femeie creativă, căreia îi place să iasă în evidență prin originalitatea costumului pe care îl îmbracă. Cu mândrie spun că s-a întâmplat, la evenimentul de preview al colecției, rochia a fost aleasă și personalizată pentru Mihaela Teleoacă. Actriță. Sunt curioasă să-i văd chipul când va afla care a fost inspirația pentru ținuta pe care și-a ales-o. Voi n-ați fi?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *